Fugitul

Biografie Opera Fotografii Alti Autori

Fugitul
de Emil Garleanu



Adusi in odaie, de catre aghiotant, raman amandoi in fata ofiterului de serviciu. Batrana e maruntica, plecata putin de sale; de sub bariz de-abia i se zareste fata supta. isi are sumaiesul pe umeri; mainile si le tine una deasupra celeilalte.

Baietanul e inalt, bine legat, dar cam galben la fata.

E imbracat intr-un cojoc cu lana mitoasa intoarsa in afara. isi tot trece caciula dintr-o mana intr-alta.

Dupa un rastimp, vin langa masa de dupa care sublocotenentul ii priveste. Flacaul pleaca in jos capul si spune:

- Eu sunt Vasile al Lixandrei.

Ofiterul se uita mirat.

- Sunt Vasile al Lixandrei... Din cumpania a doua.

- Esti intarziat?

- Nu, sunt... Vasile al Lixandrei... si-s dizirtor. Sunt din cumpania a doua, si am fugit antarti.

Ofiterul se ridica si-l priveste cu interes, apoi intreaba:

- Cum ai fugit? si de ce?

Baietanul tace. Atunci batrana isi trece dosul mainii peste gura, isi trage un capat al sumaiesului peste umar si vorbeste:

- Lasa, Vasile, sa spun eu. Sa va graiesc eu, domnule capitan, ca bietul nu poate vorbi de inima ra... Amu, i-o venit si lui randul la oaste. I-o venit randul acum trei ani, si s-o dus, ca i-am spus: du-te, baiete si-ti fa sirviciul; bun e Dumnezeu si mare. si te-i intoarce. Eu ti-oi purta de grija, dragul mamei, sa-ti aduc ce te-o trage inima sa cei. si s-o dus, sarut mana, domnule capitan, s-o dus. Asa... S-o dus cum v-am spus. Cand colo, peste vreo doua saptamani, intr-o sara, prin postul Craciunului, eu facusem niste julfe, numai ce aud ca bocaneste cineva in usa. Cine-i? intreb. Eu sunt, mamuca, mi-o raspuns. I-am cunoscut glasul. Repede am tras zavorul si numai ce-l vad cu mantaua peste mondir, cu sapca in cap si in mana cu tesaca, fara curea. Mama, imi zice el... Da era tare abatut, mama, imi zice el, am venit sa-mi dai un franc de parale, sa platesc ceva la cazarmie. Da, eu l-am crezut, pacatele mele, ca numai pe el il am. si atata aveam, un franc de parale, da eu i l-am dat. si am vrut sa-l mai tin, da unde o fost chip. Atunci i-am facut si o legatura cu julfe si o plecat, ca trebuia sa fie a doua zi la cazarmie. O plecat in inima noptii. si ce-mi era scris sa aud! in ajunul Craciunului imi spun ceilalti din sat de la noi ca Vasile e dizirtor. si-am bocit mamucuta, ca dupa un mort, ca eu is beteaga, si-s singura singura pe lumea asta, si numai pe el il am! si l-am cautat, si am intrebat, si unde n-am umblat! Numai unul Dumnezeu stie! Asa imi pierdusem nadejdea. L-am crezut mort si pace buna! Da numai uite ca Dumnezeu mi l-o intors, s-o indurat de batranetele mele. Alaltaseara, tocmai iesisem sa torn apa in treuca la niste porci, ca am trei porci, sa nu va suparati, domnule colonel, ista, domnule capitan, am avut si-o vacuta, da am vandut-o... Turnam apa in treuca si numai deodata vad ca rasare in poarta un om strain. Da cainii nu bateau. Ma dau mai aproape si, cand ii vad fata, mi s-o taiet genunchii; si m-am sprijinit de gard, si atata am putut sa zic: Valeu! Ca asa bucurie n-am avut eu in viata mea. si vezi dumneata, si bucuria asta, tot dintr-o scarba mi-o venit. De-abia m-am tarat pana in casa... si mi-o povestit toata noaptea viata lui, saracul, petrecuta printre straini, cioban la oi, ca trecuse Prutul. si-o venit ca-l lovise dorul de mine, ca el o fugit, dar era inima buna, domnule capitan. Tare m-am bucurat, ca-s singura pe lume, si numai pe el vezi ca-l am. si dupa multe si multe, intr-un tarziu, l-am intrebat: si acolo nu te-au luat la melitie, mai baiete? Ce sa ma ieie, mi-o raspuns, ei au destula oaste. ii duce pe flacai peste mari si tari, sa se bata. Care cum se duc, nu se mai intorc. is pustii satele! Iaca, tin minte vorbele iste ca si cum le-as fi auzit in minuta asta de ceas. si el sedea, cum ii colo in colt, pe pat, langa cuptor, iar eu pe un scauies, aproape de dansul. Cum mi-o spus vorbele iste, am ramas pe ganduri. si ce mi-o trecut prin minte, plangand i le-am spus: Mai baiete, mai, pe flacaii aceia ii mana la moarte, ca pe vite, si dansii merg, ca asa-i legea, cum s-o dus mosutau si nu s-o mai intors ca am avut un frate in dorobanti, de-o murit in batalie, si tu, mai baiete, nici macar cei trei ani nu vrei sa-i faci. Tu ai fugit printre straini, m-ai lasat singura cu grijile si necazurile, si daca erai si tu om, azi ai fi dat melitia la spate si ai fi venit acasa. Nu mai fugi, dragul mamei. Haide la cazarmie. ti-i face pedeapsa si anii tai si te-i intoarce, ca poate mi-o lungi Dumnezeu zilele, sa te vad mantuit si pe tine. Cand i-am spus eu lucrurile istea, cum statea acolo langa cuptor, numai o pus capul in piept si o-nceput sa planga, ca el o fugit, da are inima buna, domnule capitan. si aseara am pornit si-am venit. si acum rog bunatatea dumneavoastra pentru dansul.

Apoi batrana se intoarce catre baiat si izbucneste in plans:

- Ramai, dragul mamei, ramai, ca decat ai umbla printre straini si m-ai lasa de izbeliste si de rasul oamenilor, mai bine ti-ai face osanda si anii tai, si bun ii Dumnezeu, te-i intoarce acasa.

Baietanul pune capul in piept si raspunde cu glasul tremurat:

- Ghine, mamuca, oi ramane.

Mai sta o clipa asa, tinand capul in jos, apoi se indreapta, isi trece dosul mainii peste ochi si spune ofiterului:

- Raman, sa traiti, raman, ca doar de asta am trecut inapoi Prutul.

(1907)



Fugitul


Aceasta pagina a fost accesata de 2340 ori.

Biografie

Opera







© 2007 Audio Carti - Carti Audio