Frunza

Frunza
de Emil Garleanu



Plesni mugurele, frunza
Se trezi un pic botita
La obraz.
Dar n-are-a face,
Daca soarele o place
si spre ea, timid, cuteaza
Sa-si indrepte
Prima raza.

insa parca fu prea scurta
Ziua-ntai.

si-atat de multa
Noapte curge, fara zor,
Din acest imens izvor
Care-i timpu',-ncat se vara
in ea insasi,
La caldura,
Tremurand de bucurie
Ca-i fu dat - si ei -
Sa fie.

si a mai si pus-o Domnul,
Colo sus,
Ca-i piere somnul
Numai cand se uita-n jos.
Da'-i atata de frumos
Ce zareste -
Orisiunde -
Ca nu poate in boboc,
Iarasi
A se mai ascunde.

Iar cand zorii vin,
Te tii,
Numai surori - sute, mii -
Prin copaci.
si-atata-i place,
Ca fosneste mai dibace
Decat toate la un loc
Frunza noastra.

Ce noroc!
Azi a dat de randunica.

Galben-verde, mort de frica,
Prinde drag si de-un scatiu
Sub crenguta ei.

- Musiu,
Nu ai teama dumneata,
Ca-s aici si am ureche.
Canta si de mi-o placea
ti-oi gasi, cred,
si pereche.
Da' sa nu imi ceri simbrie,
Ca renunt la companie!

Pic, pic, ciocanit de ploaie,
Inima ti se inmoaie:
Randunica si scatiul
Au fugit;

De-acum, pustiul
Zilelor amagitoare...

Apoi, iar, raza de soare.

Dar mai cruda, mai geloasa,
Sa o arda, zau, asa.

- Ce-am gresit?

Raza, taioasa:
- Ce-a gresit ? - auzi la ea.

Dar nici raza nu se-ndura
Sa ii ia culoarea, glasul...

Numai toamna rea de gura,
Vantul ce isi baga nasul
Pretutindeni si-o furtuna -
De nu poti sa-ti mai dai seama
Cine, pe ce se razbuna -
Hotarat-au ca e vremea
Sa se termine cu toate
Desantatele petreceri
si cu...
Funzele baltate.

Unele, ca niste fluturi,
in vartejuri
Tot mai line,
Altele, doar de le scuturi,
Cad,
Dar ultima se tine
Strans, in varf, nu s-ar lasa;
Poate doar de l-ar vedea
inca-o data...
Pe scatiu.

- Uite-l!
insa-i prea tarziu.

Ignorata-ntaia oara,
Ba, mai mult, izbita-n treacat
De musiu, o frunza
Zboara.

Taie singura vaduhul
si-si da, ne-mpacata, duhul...





Frunza


Aceasta pagina a fost accesata de 2392 ori.